Anunturi si informatii agricole

0 produse.

Sectorul apicol

(341 voturi)

Tara noastra detine o traditie indelungata in domeniul cresterii albinelor si realizarii de produse apicole, apicultura impunandu-se ca ocupatie de sine statatoare inca din cele mai vechi timpuri, conform marturiilor istorice existente in acest sens. In
Apicultura, ca ramura de productie agricola, a constituit inca din antichitate o indeletnicire apreciata de catre societatea umana, initial pentru produsele obtinute (miere, polen, laptisor de matca, propolis, ceara si venin de albine), iar ulterior, inclusiv in prezent, pentru contributia pe care aceste insecte o au la cresterea recoltelor de fructe, legume si seminte, prin polenizare.

In prezent, Romania se situeaza printre tarile cu o apicultura bine dezvoltata, aceasta situatie fiind o consecinta a efectivelor insemnate de familii de albine de care dispunem, a cantitatii de miere obtinuta, a diversificarii productiei apicole si a rezultatelor activitatilor de cercetare stiintifica si de pregatire a specialistilor.

Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat atat pentru insusirile sale nutritive, cat si pentru efectele sale terapeutice.

S-a constatat ca mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct de vedere biologic, in compozitia careia s-au descoperit substante foarte importante pentru organismul uman.

Vitaminele care se regasesc in miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6), cianocobamida (vii Bl2), acizi foliei, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) si urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt in cantitati foarte reduse. De aceea, pentru satisfacerea necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic intre 2,5 - 3 kg miere.

Mineralele care se regasesc in miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc etc., acestea variaza intre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori si pana la maxim 0,85 % pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum intre 0,5 — 1,5 kg miere.

Mierea este alcatuita in principal din glucide si apa. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide si 17,1 % apa

Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) si glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot fi absorbite cu usurinta de catre organism. Alte glucide prezente in miere sunt: maltoza (7,3 % in mierea de nectar si respectiv 10,3 % in mierea de mana) care este o diglucida compusa din doua molecule de glucoza, zaharoza (max. 5 % in mierea de nectar si respectiv max. 10 % in mierea de mana) este o diglucida compusa dintr-o molecula de glucoza si una de fructoza.

Celelalte glucide identificate sunt in cantitati mai reduse (izomaltoza, turanoza, maltuloza, nigeroza, leucroza, metezitoza, erloza, kestoza etc), dar acestea nu se regasesc niciodata toate impreuna (Crane E., 1980). Ca aliment mierea este o sursa de carbohidrati, usor digestibila, naturala si care furnizeaza rapid energie.

Mierea este un aliment puternic energetic- 310 calorii/100 g si ocupa un volum redus.
1 kg miere echivaleaza cu 3 l de lapte, 30 banane, 50 oua sau 12 kg carne.

Pe langa gustul sau placut si compozitia sa nutritiva, mierea are si o serie de proprietati, umiditatea scazuta constituie o parte importanta din sistemul care protejeaza mierea de atacul microorganismelor. Natura hiperosmotica a mierii (datorita continutului ridicat de glucide si scazut de apa) inhiba cresterea si dezvoltarea bacteriilor si a drojdiilor prin deshidratarea si omorarea acestora. Aciditatea ridicata a mierii joaca de asemenea un rol important in sistemul de prevenire a cresterii bacteriilor. PH-ul mierii poate varia intre 3,2 - 4,5 (cu o medie de 3,9) fiind impropriu atacului majoritatii bacteriilor.

Prin definitie, mierea este un produs in intregime natural care nu contine nici aditivi, nici substante conservarile. Data indicata pe borcane este un indice de prospetime, mierea poate fi conservata timp de mai multi ani pastrandu-si aroma si calitatile gustative initiale. Conform legislatiei europene, simplul cuvant „miere" pe ambalaj este suficient pentru a asigura consumatorul ca produsul este 100 % natural.

Un borcan ce contine 1 kg de miere reprezinta pentru o albina culegatoare aproximativ 200 zile de-lucru si 40 000 km parcursi pentru a culege nectarul de la 800.000 de flori (MichaudB., 2000) !

Apicultorii pot obtine alaturi de miere (produsul principal) si alte subproduse cum ar fi: polenul, pastura, propolisul, ceara, veninul si laptisorul de matca.

Ceara de albine contine substante cu efect bacteriostatic si bactericid si se intrebuinteaza in numeroase ramuri ale industriei, in cercetari stiintifice, precum si pentru prepararea fagurilor artificiali. Se recomanda mestecarea acesteia precum guma de mestecat in cazul racelilor, infectiilor cavitatii bucale, gat.

Veninul de albine este un amestec complex compus din proteine, saruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri eterice si alte substante volatile. Datorita proprietatilor terapeutice ale veninului de albine, acesta a fost folosit de mai bine de 100 de ani in diferite afectiuni si mai ales in stimularea functiei de aparare a organismului, ca urmare a influentei veninului ajuns in organism asupra sistemului neuroendocrin.

Printre afectiunile in care veninul de albine a dat bune rezultate amintim: bolile reumatice, artritele infectioase, spondiloza, diferite boli ale sistemului nervos periferic, anumite afectiuni chirurgicale, infiltratii inflamatorii, afectiuni vasculare, afectiuni oculare etc. Folosirea veninului de albine este contraindicata in majoritatea bolilor infectioase (tuberculoza, hepatita, leucemie; precum si in bolile de ficat, rinichi, pancreas, in soc anafilactic etc.).

Laptisorul de matca este un produs bogat in aminoacizi, vitamine, hormoni, diferiti factori de crestere etc. Sunt inca numerosi componenti ai laptisorului de matca care nu au putut fi identificati cu precizie. in ultimul timp, se acorda o mare atentie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum si altor componenti cu actiune asupra glandelor endocrine, si, in primul rand, asupra corticosuprarenalelor.

Propolisul este bogat in rasini vegetale, uleiuri eterice, substante ceroase care, in ansamblu, ii imprima printre altele si proprietati antibiotice. Are o larga aplicare in terapeutica medicala si in special in bolile de piele, in boli chirurgicale etc. Se poate folosi sub forma de extract alcoolic sau sub forma de unguente. Propolisul are si efecte anestezice. Este de 3,5 ori mai puternic decat cocaina si de 5,2 ori decat novocaina ca efect de calmare a durerilor.

Polenul este bogat in vitamine, proteine, lipide, glucide, saruri minerale. in mod special proteinele si vitaminele se gasesc din abundenta. Dintre vitamine mentionam vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.

Principalele tipuri de miere

Pe langa efectele generale ale mierii, exista si proprietati particulare ale acesteia, in functie de provenienta sa:
-  mierea de mana - este obtinuta de pe frunzele de fag, de frasin si de stejar. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizeaza eliminarea toxinelor din corp.
-  mierea de tei - are aroma cea mai placuta si cea mai puternica dintre toate tipurile de miere. Este recunoscuta drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.
-  mierea de floarea-soarelui - are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodiziaca, stimuleaza imunitatea.
-  mierea de salcam - se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are proprietati calmante psihice. Este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.
-  mierea de brad si de alte conifere - este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra plamanilor si sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
-  mierea de zmeura - are o culoare albicioasa, specifica, dupa care poate fi recunoscuta. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza, sclerodermia.
-  mierea de menta - se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic. Usureaza digestia, combate balonarea.
-  mierea de trifoi - are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena, adica ajuta la fixarea calciului in oase, iar la femei favorizeaza accentuarea caracterelor feminine si are efect intineritor puternic.
-  mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compozitie si mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.
-  mierea poliflora - proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. in general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale si imprumutand ceva din proprietatile terapeutice ale fiecareia dintre ele.

SPRIJIN 2002 -2009:

- incepand din anul 2002 si pana in prezent, pentru sustinerea sectorului apicol, s-a acordat sprijin producatorilor agricoli din acest sector pentru productia marfa realizata si livrata la unitatile de procesare autorizate, respectiv suma de 20 lei/familie de albine pentru mierea livrata la procesare.
- incepand din anul 2008, conform art. 1 din Regulamentul Consiliului nr. 797/2004, Romania trebuia sa stabileasca, pentru o perioada de trei ani, un Program National Apicol care sa vizeze imbunatatirea conditiilor de producere si comercializare a produselor apicole. Programul National Apicol cuprinde reglementarea masurilor de ajutor financiar pentru actiunile privind lupta contra varoozei si repopularea septelului apicol care sunt finantate din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si din bugetul national.

Beneficiarii Programului National Apicol sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori, constituite conform legislatiei in vigoare.

Conform Deciziei Comisiei Europene din 17 august 2007 privind aprobarea Programului de imbunatatire a productiei si a comercializarii produselor apicole, elaborat de Romania in temeiul Regulamentului Consiliului nr. 797/2004, pentru anul 2008, suma aprobata a fost de 1.985.267 €, la un curs de schimb de 3,3835 lei / €, iar contributia Romaniei a fost de 6.717.150 lei, suma aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 556/2008, iar pentru anul 2009 suma aprobata este de 1.966.151 €, la un curs de schimb de 3,3835 lei / €, iar contributia Romaniei este de 6.652.471 lei, suma aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 402/2009 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, numarul 251 din data de 15 aprilie 2009.

CONDITIILE DE ELIGIBILITATE pentru accesarea sprijinului financiar conform Programului National Apicol sunt:

1.1. Metode clasice de combatere a varoozei

- apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
- sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei in vigoare;
- sa detina si sa completeze carnetul stupinei, document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare, din care sa rezulte ca familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
- medicamentele achizitionate sa fie inscrise in lista medicamentelor de uz veterinar, omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual, conform tehnologiei apicole, si urmarit de reprezentantii formei asociative legal constituite.

Cheltuieli eligibile:

- pretul fara TVA al produselor de combatere a varoozei necesare tratamentului pentru intregul efectiv de familii de albine detinut de beneficiar.

1.2. Metode ecologice de combatere a varoozei

- apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica - fisa de inregistrare aprobata de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana si avizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si sa aiba un contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- sa fie inregistrat la directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana privind productia ecologica sau este in perioada de conversie;
- familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
- sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei in vigoare;
- sa detina si sa completeze carnetul stupinei, document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;
- medicamentele achizitionate sa fie inscrise in lista medicamentelor biologice de uz veterinar omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual, conform tehnologiei apicole, urmarit de reprezentantii formei asociative legal constituite.

Cheltuieli eligibile:
- pretul fara TVA al produselor biologice pentru combaterea varoozei necesare tratamentului pentru intregul efectiv de familii de albine detinut de beneficiar.

2.1. Masura privind refacerea septelului apicol se refera la achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine din unitati autorizate sanitar-veterinar, conform legislatiei in vigoare/ acreditate de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie.

Conditiile de eligibilitate:

- apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
- sa detina minimum 50 de familii de albine in cazul achizitionarii matcilor;
- sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat sau diploma, conform legislatiei in vigoare;
- sa detina si sa completeze carnetul stupinei, document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;
- apicultorul se angajeaza, in scris, sa nu instraineze matcile, familiile de albine, roiurile la pachet si roiurile pe faguri achizitionate, timp de 1 an de la data platii ajutorului financiar de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura;
- achizitionarea de roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine se face numai de la unitatile autorizate sanitar-veterinar, conform legislatiei in vigoare.
- matcile provenite din ferme de elita sau multiplicare sunt achizitionate de la unitati acreditate de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, conform criteriilor de acreditare a stupinei de elita sau multiplicare, conform legislatie in vigoare.

Cheltuieli eligibile:

- pretul fara TVA pentru achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine.

In Programul national pentru dezvoltare rurala 2007 – 2013, aprobat de Comisia Europeana sunt prevazute si alte masuri de sprijin pentru dezvoltarea sectorului apicol.
    
O productie mare de miere se obtine in judetele: Braila, Caras Severin, Mures, Sibiu si Valcea.

Intr-un an normal, in Romania sunt realizate 20.000 de tone de miere. Cea mai mare pondere o are mierea poliflora 50%, urmata de mierea de salcam 35% si de tei, 15%.

- Efective de albine estimate 2009: 1.120.000 familii;
- Efective de albine august 2008 / august 2009: 1.108.000 familii / 1.108.000 familii;
- Productia de miere estimata 2009: 22.500 tone;
- Productia de miere august 2008 / august 2009: 19.424 tone / 22.076 tone.

Principalele tari din care s-a importat miere in primul semestru al anului 2009 au fost Republica Ceha si China.

Principalele tari in care a fost exportata miere in semestrul I 2009 au fost Germania, Marea Britanie, Italia si Japonia.

APICULTURA ECOLOGICA

I. Reguli si principii in apicultura ecologica


Calitatea mierii si a produselor apicole certificate in agricultura ecologica este strans legata de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar in egala masura si de conditiile de extractie, de prelucrare si de depozitare a produselor apicole.

Apicultura ecologica are ca scop obtinerea unor produse apicole pure si de cea mai buna calitate, fara utilizarea de substante chimice de sinteza.

Sistemul de productie ecologic este reglementat la nivel european prin R(CE) nr.834/2007 al Consiliului privind productie ecologica si etichetarea produselor ecologice si R(CEE) nr.889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a R(CE) 834/2007.

Mierea ecologica se obtine in conformitate cu regulile si principiile din apicultura ecologica stabilite de legislatia comunitara si nationala din domeniu. Modul de aplicare al acestor norme de catre apicultor, este verificata de catre un organism de inspectie si certificare. Pe intreaga filiera de obtinere a mierii. in urma controalelor, organismul de inspectie si certificare acorda exploatatiei apicole certificatul de conformitate cu regulile si principiile din agricultura ecologica si da dreptul apicultorului sa aplice pe eticheta respectivului produs mentiunea de ,,ecologic”.

Regulile si principiile din apicultura ecologica au in vedere urmatoarele aspecte:

- perioada de conversie:Mierea si produsele apicole pot fi comercializate cu mentiunea de ,,ecologic” numai dupa parcurgerea unei perioade de conversie de cel putin un an cu respectarea regulilor si principiilor de productie ecologice din apicultura.

- originea albinelor:in alegerea rasei de albine trebuie sa se tina seama de adaptabilitatea la  conditiile de mediu, vitalitate si rezistenta la boli. Rasele europene de Apis mellifera si ecotipurile sale sunt preferate in apicultura ecologica.Obtinerea de noi unitati ecologice apicole se face fie prin roire artificiala, fie prin cumpararea de roiuri sau familii de albine ce provin de la unitati certificate ecologic.

In cazul in care stupinele (familiile de albine) au mortalitate crescuta, ca urmare a starii de sanatate precare, refacerea acestora se poate face si prin achizitie de familii de provenienta conventionala, cand nu s-au gasit spre achizitionare familii de albine din stupine ecologice si numai cu aprobarea organismului de control. Reinnoirile de populatie se poate face prin introducerea doar a 10% din roiuri si matci neconforme cu principiile de productie ecologica din apicultura cu conditia ca in stupi sa fie introdusi faguri certificati ecologici.

- amplasarea stupinelor:organismele de inspectie si certificare pot sa delimiteze regiunile sau zonele in care nu se poate practica apicultura ecologica. Apicultorul va furniza organismelor de inspectie si certificare o harta la o scara corespunzatoare privind amplasarea stupilor. in cazul in care aceste arii nu sunt identificate, apicultorul este obligat sa furnizeze organismelor de inspectie si certificare documentele si justificarile necesare, incluzand si analizele care sa demonstreze ca ariile accesibile coloniilor sale indeplinesc conditiile prevazute de legislatia din acest domeniu.

Amplasarea stupinelor trebuie:

- sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum si de acces la apa;
- sa garanteze ca pe o raza de 3 km in jurul amplasamentului stupilor sursele de polen si nectar sunt constituite, esential, din culturi obtinute prin metode ecologice si/sau din flora spontana, sau din culturi neecologice care sunt tratate doar prin metode cu impact scazut asupra mediului;
- sa mentina o distanta suficienta fata surse ce pot conduce la contaminarea produselor apicole sau la afectarea starii de sanatate a albinelor.

- alimentatia (hranirea): la sfarsitul perioadei de productie (sezonului apicol activ) vor fi lasate rezerve substantiale de miere si polen in stup pentru asigurarea hranei pentru iarna. Alimentatia artificiala este admisa numai in situatia cand supravietuirea efectivelor de familii de albine este amenintata de existenta unor conditii climatice extreme nefavorabile.

Alimentatia artificiala se poate face cu miere certificata ecologic, provenita pe cat posibil din aceeasi unitate de productie, sau cu sirop de zahar certificat ecologic sau melasa ecologica dar numai cu autorizarea organismului de control. Utilizarea altor produse in afara celor enumerate mai sus nu este admisa in agricultura ecologica. Alimentatia artificiala nu este admisa decat in perioada dintre ultima recolta de miere si cu 15 zile inainte de urmatorul cules natural.

- prevenirea bolilor si tratamentele veterinare: principiile stau la baza prevenirii bolilor in apicultura ecologica:
- pastrarea in stupina numai a familiilor cu rezistenta sporita la boli si la conditiile de mediu;
- o selectie permanenta efectuata in stupina proprie pentru a promova spre inmultire numai familiile sanatoase si rezistente la boli;
- reinnoirea permanenta a fagurilor intr-un procent de inlocuire de minim 35% in fiecare an;
- izolarea familiilor bolnave si tratarea acestora separat;
- este interzisa folosirea medicamentelor de sinteza in tratamentele impotriva diferitelor boli ale albinelor (antibiotice si diverse medicamente care contin antibiotice, Varachet, Mavrirol, Baivarol, Perizin etc.);
- pentru tratarea varoozei se vor folosi numai produsele permise in agricultura ecologica;
- pentru stimularea capacitatii de aparare a albinelor impotriva bolilor se pot utiliza ceaiuri din diferite plante (galbenele, menta, cimbru, coada soricelului, busuioc, papadie, suc de ceapa etc.).

Practicile de management apicol si identificarea acestora

Distrugerea albinelor pe faguri, ca metoda de recoltare a produselor apicole, este interzisa. Mutilarea matcilor, ca de exemplu, taierea aripilor, este interzisa in apicultura ecologica. Distrugerea puietului de trantor nu este admisa decat prin folosirea ramei speciale de crestere a trantorilor pentru combaterea varoozei (combatere ecologica).

In perioada extractiei mierii, utilizarea agentilor chimici repulsivi (izgonitori ai albinelor) este interzisa. O data cu amplasarea unui stup intretinut in conditii ecologice se face si inregistrarea acestuia cu indicatiile care permit identificarea acestora. Organismele de inspectie si certificare vor fi informate  periodic in legatura cu transportul stupilor in pastoral. Recoltarea fagurilor din stup, precum si a extractiei trebuie sa fie inregistrata in registrul stupinei.

Caracteristicile stupilor si ale materialelor folosite in apicultura ecologica

Stupii se construiesc din cherestea de conifere, de tei, de plop sau din materiale care nu prezinta risc de contaminare a mediului sau a produselor apicole si vor fi protejati la exterior cu vopsea ecologica (pe baza de apa) cu uleiuri vegetale (din in, canepa, floarea soarelui, rapita etc.), cu ceara si propolis, acestea din urma putand fi folosite si pentru interiorul stupului.

Ceara folosita la inlocuirea fagurilor (care trebuie facuta in anul de conversie), trebuie sa fie certificata ecologic. Apicultorul poate folosi ceara proprie, provenita din topirea capacelelor (descapaceala de la fagurii de extractie a mierii) sau a fagurilor crescuti de albine in rama claditoare, dar numai cu aprobarea organismului de control.

II. EVOLUTIA SECTORULUI DE APICULTURA ECOLOGICA


Apicultura ecologica este un sector dinamic in Romania. Astfel primii producatori certificati ecologic in apicultura se inregistreaza in anul 2000. Numarul operatorilor din acest sector a crescut in fiecare an, astfel ca in anul 2008 s-au inregistrat la MAPDR 584 de operatori ceea ce reprezinta un procent de 13% din totalul operatorilor inregistrati in sistemul de agricultura ecologica. In anul 2009 numarul estimat de operatori in apicultura ecologica va creste la 620.(tab. nr.1).

Structura exploatatiilor din apicultura ecologica cuprinde atat apicultori individuali, cat si un numar semnificativ de forme asociative.

Productiile de miere si de produse apicole din agricultura ecologica cunosc de asemenea realizari semnificative. Astfel daca in anul 2000, Romania producea 6 tone de miere de albine certificata ecologic, in anul 2008 productia de miere ecologica a crescut la 1280 tone, iar pentru anul 2009 estimam o productie de miere ecologica si produse apicole de peste 1400 tone.(tab. nr.3).

Privitor la sortimentul de miere in apicultura ecologica cele mai raspandite sunt mierea de salcam, de zmeura si de tei. Mierea si produsele apicole certificate ecologic sunt comercializate, atat pe piata interna cat si pe cea externa. Mierea si produsele apicole sunt prezente, atat pe pietele europene (Franta, Germania, Ungaria) cat si in tari terte (Japonia).

III. SUSTINEREA AGRICULTURII ECOLOGICE

Sprijin prin HOTARAREA nr. 1.195/2008 privind acordarea de sprijin in sectorul legume - fructe si agricultura ecologica (temeiul R(CE) nr. 1535/2007 al Comisiei privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis in sectorul productiei de produse agricole) prin care s-au acordat in anul 2009 de la bugetul de stat urmatoarele forme de sprijin:

- sustinerea a 50 % din contravaloarea taxei de inspectie si certificare platita de producator organismului de control cu care a incheiat contractul, pana la suma maxima de 900 lei;
- 425 lei/ha pentru culturi pe teren arabil, pasuni si fanete permanente, aflate in perioada de conversie. Sprijinul se acorda pentru o suprafata de maximum 20 ha;
- 700 lei/ha pentru culturi de vita de vie si livezi aflate in perioada de conversie. Sprijinul se acorda pentru o suprafata de maximum 20 ha;
- 75 lei/familia de albine certificata in sistemul de agricultura ecologica,  pana la maximum 50 familii de albine pentru fiecare producator

- Investitiile in agricultura ecologica sunt sprijinite prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013 prin intermediul masurii 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole”, masura a caror criterii de selectie favorizeaza acordarea de sprijin exploatatiilor vegetale si de crestere a animalelor din sistemul ecologic.

- In scopul incurajarii productiei de produse ecologice procesate, procesatorii care folosesc materii prime ecologice sunt sprijiniti prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, masura care are in vedere imbunatatirea productiei, procesarii si marketingului produselor cu standarde de calitate superioare si a caror criterii de selectie favorizeaza procesatorii inregistrati in agricultura ecologica.

- Apicultura ecologica, dat fiind ca mierea ecologica este unul din produsele solicitate pe piata comunitara si la export, este sprijinita prin Programul national apicol 2008-2010 pentru combaterea varoozei prin metode ecologice si refacerea septelului apicol prin achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine, intr-un cuatum de 4,4 milioane lei.

- Incepand cu anul 2010, reprezentantii MAPDR au identificat forme de sprijin sub forma de „ajutoarele de stat”, in conformitate cu normelor europene in domeniul ajutoarelor de stat, ce urmeaza a fi notificate la Comisia Europeana. In acest sens au avut loc discutii cu partenerii sociali si cu producatorii agricoli din fiecare sector, inclusiv din sectorul de agricultura ecologica, fiind deja elaborate unele propuneri legislative care se vor aplica incepand cu 1 ianuarie 2010.

- In vederea extinderii pietei externe a produselor ecologice MAPDR aelaborat siimplementat in colaborare cu Ministerul Comertului, IMM-urilor si Mediului de Afaceri, Strategia Nationala de Export, pe perioada 2004 - 2009, cu componenta produse ecologice, ce cuprinde masuri si actiuni in scopul cresterii competitivitatii produselor ecologice romanesti si a competentelor unitatilor exportatoare, precum si de promovare a alimentelor ecologice pe pietele internationale, prin sustinerea participarii operatorilor la targuri si expozitii internationale.

In decembrie 2008, un producator individual de ceara si miere de albine - persoana fizica autorizata din Iasi, sat Popricani - a depus, in cadrul Masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, un proiect pentru infiintarea unei ferme apicole.

In planul de dezvoltare, producatorul a inclus achizitionarea de 390 de stupi multietajati si a unei mori pentru polen, din fonduri europene nerambursabile, cat si achizitionarea din surse proprii, a 390 de familii de albine. Satul Popricani, din comuna Trifesti, este incadrata in categoria zonelor defavorizata din punct de vedere economic, investitia fiind asadar binevenita. in prezent, beneficiarul detine in arenda o parcela de teren in suprafata de 2.700 metri patrati.

Valoarea totala eligibila a proiectului este 200.991 lei, valoarea finantarii  nerambursabile fiind de 100.495 lei. Obiectivul general al proiectului este cresterea competitivitatii exploatatiei agricole prin utilizarea mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie existenti.

Unul dintre obiectivele specifice este introducerea si dezvoltarea de tehnologii agricole performante prin achizitionarea de utilaje pentru procesare de ultima ora. Acest obiectiv se va realiza prin achizitionarea unei mori pentru polen. Acest utilaj va permite adoptarea de noi tehnologii de procesare a polenului in scopul producerii hranei pentru albine.

Un alt obiectiv specific este cresterea veniturilor fermei prin cresterea cantitativa si calitativa a productiei dar si scaderea costurilor de productie.

Atat infiintarea fermei, cat si achizitionarea morii de polen vor duce la cresterea veniturilor fermei prin economiile realizate din obtinerea unei productii mari si din cresterea productivitatii muncii si scaderea timpului alocat pregatirii hranei albinelor.

Beneficiarul este membru al unei Asociatii de Crescatori de Albine, infiintata in baza OG nr. 26/2000. Prin implementarea proiectului, beneficiarul va contribui la, asa numitul efect de multiplicare, oferind sprijin si informatii altor membri interesati.

Avand in vedere ca situarea proiectului intr-un cadru natural bogat, din punct de vedere melifer, conditiile de mediu sunt prielnice unei astfel de investitii, terenul fiind situat in apropierea unei liziere de salcami si a unei livezi. De asemnea, pe o raza de 3 km se afla numeroase culturi melifere: floarea soarelui, rapita, porumb, culturi legumicole.

Proiectul propus - ferma apicola compusa din 390 de familii de albine - contribuie la cresterea eficientei economice a solicitantului si implicit a zonei, prin aplicarea unor tehnologii de productie, procesare si comercializare moderne.

Necesitatea si oportunitatea proiectului rezulta din avantajele tehnologice si economice pe care acesta le poate aduce. Acestea sunt menite sa contribuie la imbunatatirea calitatii produselor, la optimizarea functionarii fermei, si la reducerea costurilor in ansamblul lor.

Strategia pentru reducerea costurilor si cresterea valorii adaugate brute s-a facut tinand cont de sursele de aprovizionare si de piata de desfacere.

Beneficiarul a obtinut 45 de puncte pentru acest proiect, pe baza criteriilor de selectie in vigoare in decembrie 2008, astfel:

- 10 puncte acordate beneficiarilor care sunt membri ai unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
- 5 puncte pentru exploatatiile agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /  FEADR pentru acelasi tip de activitate;
- 10 puncte acordate proiectelor care au investitii pentru procesarea produselor agricole (procesarea se realizeaza cu ajutorul morii de polen);
- 15 puncte acordate exploatatiilor agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;
- 5 puncte acordate exploatatiilor agricole aflate in zone defavorizate.

Documentele pe care beneficiarul le-a depus pentru intocmirea Proiectului au fost:

- Cererea de Finantare si Memoriu Justificativ;
- Declaratie privind venitul estimat, emisa de ANAF;
- Contractul de arendare;
- Adeverinta emisa de primarie;
- Autorizatie emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Iasi;
- Declaratie pe proprie raspundere a reprezentantului legal ca va asigura cofinantarea proiectului si cu precizarea sursei de cofinantare;
- Adresa de la banca privind conturile beneficiarului si specimenele de semnatura;
- Certificat de atestare fiscala emis de Administratia Finantelor Publice;
- Certificat de atestare fiscala emis de Primaria Popricani;
- Certificat fiscal emis de Primaria comunei Trifesti;
- certificat de cazier fiscal emis de ANAF;
- Certificate care atesta lipsa datoriilor restante fiscale si sociale emise de Directia Generala a Finantelor Publice si de primariile pe raza carora isi are sediul social si puncte de lucru;
- Cazier judiciar;
- Aviz sanitar privind conformitatea proiectului cu conditiile de igiena si sanatate publica;
- Copia actului de identitate pentru reprezentantul legal;
- Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului, care specifica faptul ca: solicitantul are capital social privat 100%, codul CAEN conform activitatii pentru care solicita finantare, existenta punctului de lucru si faptul ca nu se afla in proces de lichidare, fuziune, divizare (Legea 31/1990, republicata), reorganizare judiciara sau faliment, conform Legii 85/2006, republicata;
- Certificat de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de Ministerul Economiei si Finantelor;
- Certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului conform legislatiei in vigoare ;
- Declaratie pe propria raspundere ca nu a mai beneficiat de fonduri SAPARD sau FEADR;
- Document emis de catre Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania din care sa reiasa ca solicitantul este membru al acesteia, insotit de documentul de infiintare a formei asociative (inclusiv actul constitutiv);
- Copie a actului constitutiv al Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
- Certificat de absolvire a unui curs de calificare in apicultura.

Sursa: Biroul de presa al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Comentarii articol - Sectorul apicol (0 comentarii)

Nu exista comentarii curente pentru aceast articol

Adauga comentariu

  • Nu va fi publicat
  • Cod verificare

* Campuri Obligatorii