Anunturi si informatii agricole

0 produse.

Prevenirea si combaterea fainarii

(322 voturi)

Fenomenul de fainarea paote aparea la mai multe fructe si legume, inclusiv cereale. Astfel putem avea fainarea graului, orzului, tomatelor, ardeiului, marului.

1. Fainarea graului

In tara noastra toate culturile de grau sunt mai mult sau mai putin atacate in fiecare an de aceasta boala care, prin frecventa si intensitatea sa poate produce pagube in mod constant intre 3-4 % dar, in conditii de favorabilitate maxima pentru evolutia agentului patogen pierderile de recolta pot fi de 20-25 %.

Simptome. in toamna pe frunze pot sa apara pete albe, pasloase, de marimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fete ale limbului. In primavara, atacul se extinde, petele albe putand fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie si chiar pe spice. Sub pasla alba a ciupercii, tesuturile frunzelor se ingalbenesc apoi devin brune. Petele albe capata in scurt timp un aspect prafos, fainos, apoi devin de culoare cenusie deoarece spre sfarsitul viabilitatii tesuturilor parazitate, in pasla ciupercii apar mici puncte negre.

Transmitere-raspandire. in cursul perioadei de vegetatie ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor ce germineaza la temperature de 3-31 0C, cu optimum de 14-17 0C si in conditii de umiditate 95 %, la suprafata organelor. in timpul iernii ciuperca rezista pe frunza ca parazita pina in primavara cand, vor aparea noi generatii de spori.
Sporii formati tarziu in vara produc infectii pe frunzele graului aparut ca samulastra, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia rasarite in toamna. Infectarea graului in toamna, se poate produce si prin sporii din organele de rezistenta care au aparut esalonat in cursul vegetatiei, mai intai pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistenta vor elimina sporii (ascosporii) chiar in primavara.
Gradul de atac produs de aceasta ciuperca este influentat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen si de rezistenta soiurilor. Epocile timpurii de semanat, cantitatile mari de ingrasaminte pe baza de azot, dublate de o desime mare a plantelor si buruienilor, creeaza conditii de maxima favorabilitate pentru evolutia agentului patogen. Dintre soiurile de grau omologate ca rezistente se prezinta numai Turda 81, Dropia si Prospect, iar Transilvania 1,  Lovrin 34, Delia, Pandur sunt sensibile la fainare.

Prevenire si combatere. In cadrul luptei integrate pentru a preveni cultura graului de atacul acestei ciuperci se impune dezmiristirea sau aratura adanca pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificatii de rezistenta si pentru a evita aparitia samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente si in cazul in care PED - pragul economic de daunare (25 pete pe ultimele 3 frunze) este depasit, se vor recomanda tratamente foliare cu diverse produse: Bavistin 50 WP-0,6 kg/ha; Bavistin FL-0,6 kg/ha; Benlate 50 WP-0,6 kg/ha; Metoben 70 PU-1 kg/ha; Sonic-0,6 l/ha, Topsin 70 PU-1 kg/ha (timp de pauza 21 zile);

2. Fainarea orzului 

Boala este produsa de o forma specializata a ciupercii ce produce si fainarea graului. Atacul pe orz este insa mult mai pagubitor, intrucat masa foliara ce poate fi infectata este mult mai mare.

Simptome. Fainarea produce pe frunzele de orz si orzoaica pete albe pasloase ca si la grau dar suprafata afectata este mult mai mare, petele se pot uni si frunza poate fi distrusa in intregime.

Transmitere-raspandire. Este aceeasi ca si la fainarea graului.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca cele descrise la fainarea graului. Dintre soiurile cultivate, soiurile Orizont, Liliana si Precoce sunt mijlociu de rezistente la aceasta micoza, in timp ce soiurile Miraj, Sonora, Productiv si Adi sunt sensibile la fainare. Soiurile de orzoaica Jubileu, Stindard si Suceava-3 sunt mijlociu de rezistente. Tratamentele efectuate in cursul perioadei de vegetatie se vor face la depasirea pragului economic de daunare (PED), cu aceleasi produse recomandate la fainarea graului.

3. Fainarea tomatelor

Simptome. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene dar, in mod deosebit, se observa pe frunzele bazale mai intai, apoi este prezenta si pe cele din etajele superioare. Zonele parazitate prezinta o ingalbenire pe partea superioara a frunzei, iar pe partea inferioara, zona se acopera cu un miceliu alb-cenusiu, cu aspect prafos. tesuturile afectate se brunifica frunzele se usuca in intregime, iar pe plantele atacate se formeaza un numar mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung tarziu la maturitate. Ciuperca produce pagube mai mari in culturile din spatiile protejate unde evolutia sa este favorizata de temperaturile cuprinse intre 18-24oC si umiditatea de 70-82 %. Din cercul de plante gazda a ciupercii mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea si chiar unele bostanoase.

Transmitere-raspandire. Ciuperca rezista in sol pe resturile vegetale sub forma de fructificatii de rezistenta (cleistotecii), din care in anul urmator vor iesi sporii ce pot produce noi infectii. in cursul vegetatiei, sporii purtati de vant, picaturile de apa de ploaie sau apa de irigatie, asigura raspandirea ciupercii.

Prevenire si combatere. in spatiile protejate se recomanda dezinfectia solului, rotatia culturilor, distrugerea resturilor ce ar putea avea forma perfecta si la aparitia primelor simptome, se vor adauga in solutiile folosite ca tratamente preventive pentru mana si sulf muiabil 0,4 %. in cazul extinderii atacului, cultura se va trata cu: Metoben-0,15 %; Rubigan 12 EC-0,03 %; Karathane FN 57-0,1 %; Saprol 190 EC-0,125 % (timp de pauza 21 zile); Topas 100 EC-0,035 % (timp de pauza 7 zile); Labilite 70 WP-0,2 % (timp de pauza 28 zile).

4. Fainarea ardeiului

Boala, desi are acelasi agent patogen ca la fainarea tomatelor este mai putin raspandita.

Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia dupa aparitia paslei miceliene de culoare cenusie-albicioasa. Dupa aparitia fructificatiilor ciupercii, pasla capata un aspect fainos si boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulitele de la baza florilor (sepale) si chiar pe fructele tinere. in cazul in care temperaturile oscileaza intre 18-24 0C si umiditatea atmosferica este intre 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele din etajele superioare, care in scurt timp se usuca, plantele raman fara frunze si tufele de ardei sau gogosari se usuca. Caracterele ciupercii, raspandirea, transmiterea si metodele de prevenire si combatere sunt prezentate la fainarea tomatelor.
ATENTIE: Nu faceti 2 stropiri la rand cu aceleasi produse !

5. Fainarea marului

Fainarea merilor produce pagube mari in pepiniere si in livezi, in special la anumite soiuri de mar sensibile si in anumiti ani cu conditii favorabile evolutiei ciupercii.

Simptome. Boala se manifesta in tot cursul perioadei de vegetatie, incepand de la dezmugurire si pana la caderea frunzelor, cu intensitate mai mare in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lastarii si uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pasle albicioase, prafoase, care acopera ambele fete ale frunzei. in scurt timp frunzele se inconvoaie usor spre partea superioara, sunt mai putin elastice si se usuca de timpuriu.
Ciuperca ataca cu rapiditate lastarii tineri pe care-i acopera cu un manson de miceliu albicios, prafos, datorita formarii sporilor, iar spre toamna acesta devine brun in urma formarii fructificatiilor ciupercii de culoare neagra. Lastarii puternic atacati se indoaie in forma de carlig si se usuca.
Florile atacate prezinta petalele deformate, in sensul ca limbul petalelor se ingusteaza, uneori chiar se despica in doua, pierd culoarea alb-roza si devin albe, iar in unele cazuri se ingroasa, se vestejesc si se brunifica. Florile atacate denumite si "flori de ceara" se usuca fara a forma fructe. La soiurile de mar sensibile la  fainare, aceasta forma de atac, duce in unii ani la importante pierderi de recolta. Atacul pe fructele tinere determina o oprire a cresterii si in unele cazuri, chiar o cadere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o retea fina de tesut brunificat.

Transmitere-raspandire. Inmultirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub forma de siruri de celule butoiate. Multitudinea sporilor da un aspect prafos zonei atacate. Sporii asigura raspandirea ciupercii in timpul perioadei de vegetatie. Ei pot germina pe tesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultata din  transpiratie, cu conditia ca temperatura mediului sa fie cuprinsa intre 10-20 grade C. Desi boala poate evolua si pe timp de seceta, temperatura ridicata (18-20 grade C), insotita de o umiditate a aerului cuprinsa intre 80-100 % face ca atacul sa ia un  caracter foarte grav, in special la soiurile sensibile.

Prevenire si combatere. In perioada repausului vegetativ, odata cu taierile din livezi, se indeparteaza lastarii infectati care se vad usor datorita culorii lor argintii. in perioada de vegetatie se recomanda indepartarea inflorescentelor atacate si arderea sau ingroparea lor. Se recomanda aplicarea in doze moderate a ingrasamintelor chimice si in complex (NPK).
La infiintarea noilor plantatii trebuie sa se aleaga soiurile dupa rezistenta lor si la atacul de fainare. Astfel dintre soiurile rezistente se recomanda: Frumos de Voinesti, Belle de Boskoop, Lord Lambourn, Auriu de Bistrita, Starkrimson, Goldprim etc. Soiul Romus 5 are rezistenta genetica. De asemenea, unele soiuri sunt putin sensibile ca: Golden delicious, Goldenspur, Florina, Granny Smith, Reinette de Canada, Vagener premiat, Rebra.
Daca in zona exista plantatii infectate, nu se recomanda plantarea de soiuri foarte sensibile ca: Jonathan, Aromat de vara, Jonared, Rosu de Cluj, Bosken, Cox orange, Pippino, care necesita aplicarea unui numar mare de tratamente pentru a combate ciuperca. Combaterea chimica se va realiza la avertizare, tinandu-se seama de sensibilitatea soiurilor, faza de vegetatie, conditiile climatice si de biologia ciupercii, numarul de tratamente in cursul unui an variind de la 4-12.
In perioada de repaus vegetativ se recomanda un tratament cu zeama sulfocalcica de 28-30 grade B

Comentarii articol - Prevenirea si combaterea fainarii (0 comentarii)

Nu exista comentarii curente pentru aceast articol

Adauga comentariu

  • Nu va fi publicat
  • Cod verificare

* Campuri Obligatorii